Bine v-am regăsit!
Ehe, au trecut deja doi ani de când s-a lăsat tăcerea aici, pe blogul meu. Sper că mă veţi ierta pentru aceasta. Şi ştiu că nu vă va fi greu s-o faceţi. Sunt atât de adorabil! 
N-am să vă plictisesc cu lunga poveste a celor întâmplate în acest răstimp. Poate că, în timp, vă voi oferi postări retrospective, ilustrative, care vor acoperi perioada listă. De fapt, sunt sigur că voi face asta, ce mai tura-vura!
Acum, pentru un nou început, vă ofer două fotografii foarte recente. De astăzi. În ambele am ales să-i cedez prim-planul surioarei mele, Alma. Da, aţi citit bine. Am o surioară. Vitregă, e drept. Înfiată, venită din îndepărtata Capitală. Pentru noi însă lucrurile astea nu înseamnă mare lucru.
V-o prezint, aşadar, pe zgubilitica Alma!
This slideshow requires JavaScript.
Miao, Ares, bine-ai revenit!
Îmi place mult surioara ta! Cred că vă simţiţi tare bine împreună!
ianuarie 31, 2011 la 10:31 am
Suntem de nedespărţit, într-adevăr, frate întru cele pisiceşti Grişka! De multe ori împărţim aceeaşi cuşcă, deşi avem fiecare câte una.
Tu pe când îţi convingi bipezii să te doteze cu un cuţu mic?
ianuarie 31, 2011 la 10:46 am
Miao, eu sunt rău, cred că l-aş zgâria pe nas pe bietul căţel…
Dar dacă bipezii vor pune la punct casa bătrânească de la ţară şi se vor retrage acolo, o să avem negreşit şi un cuţu
ianuarie 31, 2011 la 1:30 pm